Acest site este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. 
logo1 logo2 logo3 logo4 logo5 logo6
English (United Kingdom)Romana (Romanian)Magyar (Hungarian)

Teme ale programului

1. Diplomaţie cultural
ă 
2. Turism cultural
3. Industrii culturale
4. Securitatea de tip “Soft”
5. Valorizarea patrimoniului

 



Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013     Investeşte in oameni
Parteneri de practică

Parteneri de practică

 

Partener:

 Asociația Cluj Napoca 2020 Capitală Culturală Europeană                                

Domeniu: Lobism Cultural

Descrierea activităţii partenerului:

Pregatirea candidaturii orasului Cluj Napoca la titlul de Capitala Cultruala Europeana 2020

Capitala Culturală Europeană este un oraş desemnat de Uniunea Europeană, pe o perioadă de un an calendaristic, an în care acesta organizează o serie de evenimente culturale cu o puternică dimensiune europeană.

Pregătirea unei Capitale Culturale Europene poate fi o oportunitate pentru oraş de a genera, multiple beneficii de ordin cultural, social şi economic şi poate contribui la regenerarea urbană, schimbarea imaginii oraşului şi creşterea vizibilităţii şi a profilului pe plan internaţional.

În anul 1985, fosta actriţă Melina Mercouri, pe atunci Ministrul Grec al Culturii, şi omologul francez al acesteia Jack Lang au venit cu ideea de a desemna anual o Capitală Culturală pentru a apropia europenii şi pentru a sublinia bogăţia şi diversitatea culturii europene şi pentru a creşte gradul de conştientizare a valorilor şi istoriei comune.

 

Oportunităţi de practică:

 

Lobism cultural

City branding

 

Cadrul general al activitatii de practica:

 

   Capitală europeană a culturii este un titlu conferit de Parlamentul European unui oraș sau mai multora pentru un an. Programul  Capitala Culturala Europeana a fost initiat de  Consiliul de Ministri ai Culturii ai Comunitatii Europene în  1985, la intitiativa Melinei Mercouri, ministrul  grec al culturii. Programul a fost conceput "cu scopul de a apropia popoarele Europei" si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea  culturii. Procedura de nominalizare se ghideaza dupa principiul rotatiei, ceea ce inseamna ca fiecare din  tarile membre ale  Uniunii Europene pot  propune una sau mai multe capitale culturale in anul stabilit pentru fiecare in parte, prin rotatie.   Nominalizarile sunt examinate de un juriu independent format din experti in domeniul cultural. Juriul este compus din doi  membri nominalizati de  Parlamentul European, doi numiti de  Consiliul Europei, doi reprezentanti ai  Comisiei Europene si un  membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.  De-a lungul anilor popularitatea programului a crescut, influenta  culturala, sociala si  economica a acestuia fiind sporite de numarul tot mai  mare de turisti atrasi.

   Sibiul a fost desemnat în 27 mai 2004 în urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii  din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe  care îl împarte cu Luxemburg.  Un punct care a cântarit mult in decizie a fost parteneriatul special cu Luxemburg în organizarea programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor între cele doua orase, cât si multiplele parteneriate si programe de colaborare europeana dezvoltate de Sibiu cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer. Tema aleasa de Sibiu/Hermannstadt pentru Programul Sibiu 2007 îsi propune sa prezinte profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza :  “ City of Culture  –  Orasul Culturii “.

Inițiativa „Capitala culturală europeană” este unul dintre cele mai prestigioase și vizibile evenimente culturale europene. Ea are o mare amploare în termeni de dimensiuni și domenii; prin urmare, condițiile de natură artistică și culturală pentru obținerea titlului sunt stricte. Succesul evenimentului depinde de calitatea programului, de angajamentul autorităților publice, în special în privința finanțării, precum și de implicarea părților interesate din domeniile economic și social ale orașului.

   Capitala culturală europeană poate genera avantaje substanțiale pentru un oraș în domeniile cultural, social și economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât și ulterior. Este vorba de o ocazie unică de a regenera orașele, de a le schimba imaginea și de a le face publicitate la nivel european și internațional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului. Un studiu efectuat de un birou de experți independent privind capitalele culturale europene dintre 1995 și 2004 arată că 80% din persoanele responsabile cu evenimentul și care au răspuns la chestionare cred că este vorba de cea mai benefică manifestare culturală pentru orașe și că aceasta stimulează dezvoltarea lor1. Anumite capitale din trecut care s-au bucurat de succes au estimat că fiecare euro investit în eveniment poate genera între 8 și 10 euro suplimentari. În consecință, evenimentul poate contribui la creștere și la crearea de locuri de muncă. În acest context, este utilă menționarea faptului că sectorul cultural și al creației artistice joacă un important rol economic și social în Europa: în 2003, sectorul a contribuit cu 2,6% la PIB-ul UE. De asemenea, Capitalele culturale europene pot contribui semnificativ la incluziunea socială și la dialogul intercultural. De exemplu, unele dintre capitalele care s-au bucurat de succes au inclus programe imaginative de informare directă a comunității și au utilizat în mod eficient activitățile de voluntariat. Cu toate acestea, avantajele nu sunt automate. După acordarea titlului, orașul trebuie să pună în aplicare evenimentul în mod eficace pentru a garanta obținerea avantajelor maxime de pe urma anului respectiv. Din aceste motive, este esențial ca angajamentele luate în etapa de selecție de către toți actorii la nivel național să fie îndeplinite în etapa de pregătire și pe parcursul evenimentului. În pofida avantajelor potențiale, este importantă abordarea realistă a evenimentului; orașele se pot confrunta cu probleme legate de eveniment, inclusiv cu critici, dezamăgiri, riscuri politice și dificultăți financiare. Deseori, eșecurile se datorează slăbiciunilor în gestionarea proiectului sau în finanțarea evenimentului de către autoritățile publice. De exemplu, o situație instabilă a personalului (directorii administrativi și artistici) din structura responsabilă cu implementarea evenimentului poate cauza probleme în punerea în aplicare în mod eficace a acestuia. Pot apărea probleme și în cazul în care noi responsabilii politici sunt aleși în intervalul dintre desemnare și anul respectiv, iar noua configurație politică nu este de acord cu angajamentul anterior. Prin urmare, este important să se încerce obținerea prealabilă a unui consens politic și protejarea împotriva oricăror schimbări potențial destabilizatoare, legate de personal și de finanțare, care ar putea apărea în urma schimbărilor politice fie la nivel național, fie la nivel local. Totalul finanțării publice destinate practic evenimentului reprezintă, bineînțeles, un risc și necesită un angajament ferm care să fie transpus în realitate.

 

 

Practică de birou

 

1. Locul şi rolul politicilor culturale în ansamblul politicilor publice. Rolul politicilor culturale în procesul de ansamblu al construcţiei europene.

2. Istoricul, evoluţia şi semnificaţiile programului Capitală Culturală Europeană.

3. Proceduri şi instituţii europene implicate în desemnarea Capitalelor Culturale Europene şi prezentarea ghidului pentru oraşele candidate.

4. Asociaţia „Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană” (statut, obiective, structură, funcţionare).

5. Analiza SWOT a situaţiei candidaturii oraşului în competiţia Capitalelor Culturale Europene.

 

Locul şi rolul politicilor culturale (politica reprezentarii istoriei si patrimoniului istoric) în ansamblul politicilor publice. Rolul politicilor culturale în procesul de ansamblu al construcţiei europene.

  1. Programe si politici culturale europene (cu relevanta pentru valoritzarea patrimoniului)
  2. Politicile culturale ca instrument de realizare a identitatii europene
  3. Politicile culturale (reprezentarea istoriei) si promovarea reconcilierii in Europa
  4. Ce fel de istorie este promovata prin aceste politici culturale europene?
  5. Ce tip de discurs istoriografic (exprimat in manuale, comemorari, expozitii, festivaluri etc) este incurajat?
  6. Recomandari si legislatie europeana relevanta pentru politicile culturale in general si valorizarea patrimoniului istoric in mod particular (Art 183, Recomandarea Consiliului Europei etc)

Proceduri şi instituţii europene implicate în desemnarea Capitalelor Culturale Europene şi prezentarea ghidului pentru oraşele candidate.

 

  1. Analiza programele diferitelor orase candidate in perioada 1985-2011?
  2. Cum isi prezinta patrimoniul cultural istoric?
  3. Care este tiplogia evenimentelor cu relevanta pentru valorizarea patrimoniului istoric?
  4. Cum prezinta aspectele controversate/sensibile ale istoriei recente?
  5. Clujul istoric si reprezentarea „europeana” a istoriei.
  6. Conexiunea dintre dimensiunea locala dimensiunea regionala si dimensiunea europeana a istoriei orasului Cluj Napoca.
  7. Ce tip de istorie discurs imagistic de reprezentare a istoriei este agreat in Uniunea Europeana in programele de candidatura?
  8. Exemple de bune practici din diferitele CCE (1985-2011) cu privire la reprezentarea europeana a istoriei orasului (in muzee, comemorari, spectacole, brosuri, pliante, expozitii, „living history”, documente de promovare, albume etc).

 

 

Practică aplicată pe teren

 

1. Realizarea unei baze de date referitoare la oraşele câştigătoare sau candidate în cadrul proiectului Capitalelor Culturale Europene (să conţină obligatoriu tema/conceptul proiectului şi ce a adus acesta inovativ).

2. Realizarea unor interviuri cu cetăţeni ai oraşului pentru a observa măsura în care acest proiect este cunoscut de către clujeni.

3. Propunerea unor soluţii care să stimuleze creşterea gradului de notorietate al proiectului candidaturii clujene şi, pe termen lung, participarea cetăţenilor la acesta. Realizarea unei broşuri de prezentare a proiectului pentru clujeni, care va fi pusă la dispoziţia Asociaţiei pentru a fi realizată atât în format tipărit, cât şi online.

 

 

Valoare adaugata

 

Familiarizarea studentilor cu:

 

a) Turistim cultural/ Lobism cultural/City branding 

b) Inovatie si creativitate exprimata in valorizare apatrimoniului istoric

d) Multiculturalism exprimat in patrimoniu istoric

e)Management de patrimoniu multicultural/"conflict prevention". Rezolvarea dispute interetnice in ce priveste reprezentarea patrimoniului istoric/Promovarea reconcilierii.

 

 

 

Activităţi în cadrul stagiului:

CONTACT

Adresa:  Str. Moţilor nr. 5, 400001 Cluj-Napoca, România

Email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Website: www.clujnapoca2020.eu

 

 

 

 

Partener: Academia Română- Institutul Arhiva de Folclor

Domeniu: Cercetare

Descrierea activităţii partenerului:

Institutul “Arhiva de Folclor a Academiei Române” este cel mai vechi centru de cercetare a culturii tradiţionale, fiind înfiinţat în 1930, la Cluj, cu scopul studierii profesionalizate a folclorului românesc şi a raporturilor acestuia cu repertoriile celorlalte naţionalităţi din România, precum şi a relaţiilor culturale cu popoarele vecine. Arhiva de Folclor a Academiei Române deţine un patrimoniu spiritual imaterial unic în Europa, de peste 750.000 documente etnologice şi antropologice, are o publicaţie periodică proprie, de circulaţie internaţională, Anuarul Arhivei de Folclor şi o producţie ştiinţifică remarcabilă. Institutul a devenit centru de excelenţă în reţeaua instituţională a Academiei Române, realizând câteva mari lucrări de interes naţional: Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului (1800-1930), Ritualurile agrare româneşti, Cimiliturile româneşti, Proverbe româneşti, maghiare şi săseşti (dicţionar tezaur), Corpusul şi tipologia colindelor, Cântecele populare ale maghiarilor din Transilvania, Proza populară maghiară, Corpusul naraţiunilor populare româneşti şi maghiare, Tipologia dansurilor populare. În prezent, la Institutul clujean se elaborează: Enciclopedia culturii tradiţionale, iar etnomuzicologii şi etnocoreologii sunt preocupaţi de cercetări monografice asupra zonelor mai importante din Transilvania.

 

Oportunităţi de practică pentru cariera in domeniul:

Cercetator stiintific

Consultant industrii culturale

Creator de programe culturale

Manager cultural

Lobist cultural

 

Activităţi în cadrul stagiului:

Studierea folclorului si creare de produse de turism cultural pornind de la patrimoniul cultural imaterial

Studierea realtiilor/convieturiii cu alte culturi

Cercetari monografice si pe baza acestora crearea de produse de promovare locala, lobism cultural, turism cultural

Studierea obiceiurilor pentru ca pornind de la traditiile autentice sa se creeze produse de promovare (indistrii culturale) de calitate.

CONTACT

Adresa: str.  Republicii nr. 9 cod 400015 Cluj Napoca Romania.

Email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Website: folkarchivecluj.ro

 

Valoarea adaugata a stagiului de practica la Arhiva de folclor prin intermediul programului de practica "Viitorul Trecutului".

 

Prin Industriile Culturale cultura devine un  motor al dezvoltarii locale?

Atractivitatea festivalurilor de muzica de la Sziget, a celor de teatru de la Avig­non sau de film de la Cannes potenteaza an de an profilul international al comu­ni­ta­ti­lor locale. Reorientarea spre turismul cultural prin ridicarea  Muzeului Guggenheim, de ca­tre arhitectul american Frank O. Gehry, se regaseste ca un capitol esential al po­vestii de succes economic in revitalizarea Tarii Basce. Exemplele spaniole curg snur: modernizarea demarata in anul 2004 a celor mai renumite trei muzee din Ma­drid si a altor doua noi muzee de interes mondial - Muzeul Picasso din Mala­ga si Muzeul de Arte Contemporane Es Baluard din Palma de Mallorca - au atras un volum al turistilor din toata lumea, fara precedent.Orasul german Kassel, dupa ce a fost dis­trus in proportie de 80% in timpul bombardamentelor celui de-al doilea raz­boi mondial, a castigat in notorietate prin pro­movarea uneia dintre cele mai renumite expozitii de arta moderna din lume -  Documenta, care are loc din cinci in cinci ani. Acesta este si argumentul principal care-i sustine aplicatia pentru a deveni "Capitala Culturala Europeana in anul 2010". Experienta celorlalte orase culturale eu­ropene , precum Graz din Austria (2003), Lille din Franta (2004) sau Sibiu si Luxemburg (2007) adauga noi argumente pentru  constientizarea rolului economico-social al culturii asupra dezvoltarii lo­cale si invita orasele si celelalte ad­mi­nis­tratii publice locale din Romania sa pro­moveze astfel de initiative.

Bunurile culturale în contextul programului de practică Viitorul Trecutului includ toate bunurile mobile și imobile cu valoare istorică după cum urmează:

 

Patrimoniu material

Patrimoniu istoric imaterial

Evenimente de reprezentare a patrimoniului istoric

 

Oportunitati:

  • existenţa unui ansamblu bogat şi divers de bunuri cu valoare de patrimoniu cultural mobil, repartizate destul de echilibrat în plan teritorial;
  • existenţa unui cadru complet şi coerent de reglementare a domeniului;
  • programe naţionale şi locale pentru cercetarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil;
  • intensificarea consumului şi diversificarea pieţelor interesate de bunurile şi serviciile din domeniu;
  • constituirea de reţele informatice specializate, în vederea facilitării accesului şi a structurării ofertei de servicii;
  • extinderea şi permanentizarea colaborărilor bilaterale, regionale şi internaţionale în scopul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil.
  • lipsa unei abordări intersectoriale în legătură cu punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil, îndeosebi în relaţie cu turismul şi industria hotelieră, precum şi cu alte servicii pentru consumatori;
  • insuficienta implicare şi responsabilizare din partea autorităţilor locale în gestionarea bunurilor de patrimoniu cultural mobil existente în teritoriu, prin intermediul muzeelor.

 

 

 

Domeniu: ONG, Consultanță, Asociație de Afaceri

Descrierea activităţii partenerului:

Obiectivul principal al CAT este dezvoltarea activității economice și sprijinirea IMM-urilor pentru alinierea la standarde europene: prin activități de consultanță în accesarea de finanțări nerambursabile, implementare de proiecte europene, promovarea realizării de transfer tehnologic, sprijinirea campaniilor pentru participarea la programele Comisiei Europene, dezvoltarea colaborării între mediul academic și cel de afaceri, dezvoltarea relațiilor cu organismele guvernamentale și nonguvernamentale din țară și străinătate, armonizarea și promovarea intereselor societăților comerciale asociate, oferirea de consultanță germană gratuită prin Programul SES- Senior Experten Services.

 

 

Oportunităţi  de practică:

- Management de proiect cu dimensiune culturala de reprezentare/valorizare a patrimoniului cultural istoric

- Identificare surse de finantare nerambursabila pentru activitati de reprezentare valorizare a patrimoniului

- Marketing cultural, abilitati de promovare a produselor industriilor culturale

 

Activităţi în cadrul stagiului:

- Documentare oportunitati de finantare

- Scriere proiecte cu finantare UE

- Documentare realizare produse de turism cultural

Documentare realizare produse de promovare a imaginii orasului Cluj Napoca

 

CONTACT

Adresa: Bld. Nicolae Titulescu, nr. 4, Cluj Napoca

Email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Website: www.e-cat.ro

 

Valoarea adaugata a stagiului de practica la CAT

 

Pentru studentii istorici este o oportunitate de familiarizare cu dimensiunea economica a valorizarii patrimoniului cultural istoric si cu oportunitatile de cariera aferente si cu abilitatile solicitate pentru acest traseu de cariera alternativ sau complementar carierei didactice.

 

Produsele culturale (bunuri şi servicii) au, pe lângă valoare simbolică (semnificaţie), şi o valoare economică. Producerea lor presupune anumite costuri/cheltuieli pentru materii prime, materiale, echipamente, forţă de muncă ş,i nu în ultimul rând, pentru achiziţionarea drepturilor de proprietate intelectuală. Cheltuielile pentru realizarea operelor de creaţie intelectuală includ, la rândul lor: preţul materialelorutilizate (orice creaţie presupune folosirea de idei preexistente, nimeni nu creează ex nihilo), preţul de acces la informaţie, preţul timpului investit de creator, preţul valorii sale sociale, al notorietăţii lui în comunitatea intelectuală, la care se adaugă alte cheltuieli generale.

Pe lângă costurile menţionate mai sus, produsele culturale au şi un preţ de vânzare, preţul plătit de consumatori. Diferenţa dintre costul producerii şi difuzării operelor de creaţie intelectuală şi preţul de piaţă la care acestea sunt comercializate reprezintă profitul. Obţinerea de profituri ar trebui să fie un element de atracţie pentru investiţiile în sectorul culturii. Prin urmare, producţia de bunuri culturale este nu numai generatoare de locuri de muncă, ci şi de venituri, inclusiv pentru bugetul public.

Dar datorită dimensiunii sociale şi specificităţii lor simbolice,  produsele culturale sunt în acelaşi timp generatoare de venituri şi de satisfacţii non-comerciale. Această dublă valenţă este elementul esenţial care trebuie luat în considerare în configurarea ofertei culturale.

Abordarea economică a procesului de producere şi valorificare a bunurilor simbolice permite folosirea unor metode de analiză extrem de utile pentru cunoaşterea consecinţelor economice ale activităţilor din sectorul culturii, ca de exemplu: metoda rentabilităţii financiare directe a investiţiilor, analiza impactului cunoscută şi sub denumirea de „metoda efectelor”, evaluarea riscurilor determinate de anumite decizii, analiza în termeni de cerere şi ofertă etc. Abordarea economica manageriala a patrimoniului cultural istoric (ca parte a industiilor culturale) capătă o importanţă crucială pentru o economie de piaţă competitivă şi inovatoare în Europa[1]; Studiul privind economia culturii în Europene, elaborat în 2006 de Societatea KEA European Affairs la cererea Comisiei Europene, arată că industria culturală este în sine foarte dinamică în ceea ce priveşte activitatea economică şi de creare a locurilor de muncă în UE. În 2004, numărul persoanelor angajate în acest sector se ridica la 5,8 milioane, adică 3,1% din totalul populaţiei active a UE-25. În plus, în 2003, industria culturală a contribuit cu 2,6% la PIB-ul UE, iar între 1999 şi 2003 creşterea a fost sensibil mai accentuată decât în alte sectoare economice. Unul dintre principalele obiective ale preşedinţiei spaniole a Consiliului UE în domeniul culturii este tocmai întărirea rolului industriilor culturale şi creative drept surse de locuri de muncă, dezvoltând totodată identitatea culturală europeană, mai ales în ceea ce priveşte conţinutul digital, circulaţia culturii pe internet, cinematografia şi accesul la patrimoniul cultural european. Reuniunea celui de al II-lea For european al industriilor culturale, organizat de Ministerul spaniol al Culturii, în colaborare cu Camera de comerţ din Barcelona. Aici s-a atras atenţia asupra locurilor de muncă pe care le generează industria culturală în UE - 5 milioane, 2,6% din PIB-ul tuturor ţărilor Uniunii.



[1] Concluziile Consiliului privin contribuţia culturii la dezvoltarea locală şi regională, 10 mai 2010.

 

 

 

 

 

Domeniu: Administrație

Descrierea activităţii partenerului:

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean Cluj derulează următoarele programe de dezvoltare: creșterea atractivității turistice a zonei cu poțential balnear - Lacurile Sarate în zona Durgau - Valea Sărată și Salina Turda; MOFRER "Implementarea unei filiere regionale privind energia alternativă în Transilvania"; reabilitarea podurilor afectate de inundații din judetul Cluj ; modernizarea activităților de evidență a persoanelor în județul Cluj ; strategia de Dezvoltare a Județului Cluj ; Noul stadion al județului CLUJ ARENA; parcurile industriale pentru tehnologii avansate; asigurarea facilităților necesare pentru a susține și stimula o mai bună capitalizare a competențelor ; Zona Metropolitană Urbană și Strategii de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca; valorificarea potențialului turistic; valorificarea potețialului turistic al județului.

 

 

Activităţi în cadrul stagiului:


- Participarea la managementul proiectelor aflate in umplementare

- Dezvoltarea de noi proiecte regionale cu precadere proiecte care implica managementul, protejarea, restaurarea si valorizarea patrimoniului cultural istoric mobuil si imobil

- Participarea la sedintele de Consiliu, cu precadere la sedintele in care se dezbat probleme vizand managementul patrimoniului cultural (turism cultural, industrii culturale, integrare urmbana a siteurilor arheologice etc).

 

Oportunităţi de practică:


Management de proiect cu relevanta pentru turismul cultural, industriile culturale, lobismul cultural

Design de proiect cu relevanta pentru turismul cultural

Familiarizarea cu problematica activitatii de consultanta si consiliere in cadrul unei institutii a administratiei publice cu atributii in domeniul gestionarii si valorizarii patrimoniului cultural sitoric.

 

Date de contact

Adresa: Calea Dorobanţilor, nr. 106, CP. 400609, Cluj-Napoca

Email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Website: www.cjcluj.ro

 

Valoarea adaugata a stagiului de practica la Consiliul Judetean Cluj


Pentru studentii istorici este o oportunitate de familiarizare cu dimensiunea economica si administrativa a valorizarii patrimoniului cultural istoric si cu oportunitatile de cariera aferente si cu abilitatile solicitate pentru acest traseu de cariera alternativ sau complementar carierei didactice intr-o institutie a administratiei publice.

 

Produsele culturale (bunuri şi servicii) au, pe lângă valoare simbolică (semnificaţie), şi o valoare economică, modul de dezbatere a impactului economic fiind discutat atat in sedintele de Consiliu cat si prin invitarea unor experti care au in gestiune diverse obiective culturale.  Managementul de patrimoniu, industriile culturale implica anumite costuri/cheltuieli pentru materii prime, materiale, echipamente, forţă de muncă ş,i nu în ultimul rând, pentru achiziţionarea drepturilor de proprietate intelectuală. Cheltuielile pentru realizarea operelor de creaţie intelectuală includ, la rândul lor: preţul materialelorutilizate (orice creaţie presupune folosirea de idei preexistente, nimeni nu creează ex nihilo), preţul de acces la informaţie, preţul timpului investit de creator, preţul valorii sale sociale, al notorietăţii lui în comunitatea intelectuală, la care se adaugă alte cheltuieli generale.

Pe lângă costurile menţionate mai sus, produsele culturale au şi un preţ de vânzare, preţul plătit de consumatori. Diferenţa dintre costul producerii şi difuzării operelor de creaţie intelectuală şi preţul de piaţă la care acestea sunt comercializate reprezintă profitul. Obţinerea de profituri ar trebui să fie un element de atracţie pentru investiţiile în sectorul culturii. Prin urmare, producţia de bunuri culturale este nu numai generatoare de locuri de muncă, ci şi de venituri, inclusiv pentru bugetul public.

Dar datorită dimensiunii sociale şi specificităţii lor simbolice,  produsele culturale sunt în acelaşi timp generatoare de venituri şi de satisfacţii non-comerciale. Această dublă valenţă este elementul esenţial care trebuie luat în considerare în configurarea ofertei culturale.

Abordarea economică a procesului de producere şi valorificare a bunurilor simbolice permite folosirea unor metode de analiză extrem de utile pentru cunoaşterea consecinţelor economice ale activităţilor din sectorul culturii, ca de exemplu: metoda rentabilităţii financiare directe a investiţiilor, analiza impactului cunoscută şi sub denumirea de „metoda efectelor”, evaluarea riscurilor determinate de anumite decizii, analiza în termeni de cerere şi ofertă etc. Abordarea economica manageriala a patrimoniului cultural istoric (ca parte a industiilor culturale) capătă o importanţă crucială pentru o economie de piaţă competitivă şi inovatoare în Europa[1]; Studiul privind economia culturii în Europene, elaborat în 2006 de Societatea KEA European Affairs la cererea Comisiei Europene, arată că industria culturală este în sine foarte dinamică în ceea ce priveşte activitatea economică şi de creare a locurilor de muncă în UE. În 2004, numărul persoanelor angajate în acest sector se ridica la 5,8 milioane, adică 3,1% din totalul populaţiei active a UE-25. În plus, în 2003, industria culturală a contribuit cu 2,6% la PIB-ul UE, iar între 1999 şi 2003 creşterea a fost sensibil mai accentuată decât în alte sectoare economice. Unul dintre principalele obiective ale preşedinţiei spaniole a Consiliului UE în domeniul culturii este tocmai întărirea rolului industriilor culturale şi creative drept surse de locuri de muncă, dezvoltând totodată identitatea culturală europeană, mai ales în ceea ce priveşte conţinutul digital, circulaţia culturii pe internet, cinematografia şi accesul la patrimoniul cultural european. Reuniunea celui de al II-lea For european al industriilor culturale, organizat de Ministerul spaniol al Culturii, în colaborare cu Camera de comerţ din Barcelona. Aici s-a atras atenţia asupra locurilor de muncă pe care le generează industria culturală în UE - 5 milioane, 2,6% din PIB-ul tuturor ţărilor Uniunii.