Acest site este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. 
logo1 logo2 logo3 logo4 logo5 logo6
English (United Kingdom)Romana (Romanian)Magyar (Hungarian)

Teme ale programului

1. Diplomaţie cultural
ă 
2. Turism cultural
3. Industrii culturale
4. Securitatea de tip “Soft”
5. Valorizarea patrimoniului

 



Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013     Investeşte in oameni
Turism cultural



Potenţialul turistic cultural al patrimoniului istoric/reprezentarea istoriei.

 

   Siturile istorice, arhitecturale şi arheologice stau la baza unui anumit tip de turism, turismul de patrimoniu, parte componentă a turismului cultural, un segment al pieţei turistice în plin avânt în Europa, dar şi locul unde există o acerbă concurenţă. Ca şi caracteristică a perioadei postmoderne patrimoniul istoric (în filiaţia butadei „o imagine = o mie de cuvinte”) devine o resursă valoroasă care produce mari migraţii turistice cu motivaţii culturale. Faţă de abrutizarea prin muncă de la începuturile erei industriale, postindustrialul reduce programatic timpul de muncă şi expandează timpul liber care nu mai poate fi valorificat superior şi recuperator decât prin loisir. Sporirea duratei de viaţă a populaţiei aduce un alt aport de călători dintre cei care şi-au încheiat activitatea şi doresc să se bucure activ de perioada de pensie/retragere. Oamenii “realizaţi” încep să-şi caute „rădăcinile” şi să-şi întărească legăturile de familie pornind cu generaţiile tinere în adevărate pelerinaje spre locurile de unde au plecat strămoşii sau/şi în locuri în care pot să le ofere experienţe culturale autentice de calitate. Prosperă forurile genealogice, produsele de turism cultural ce valorifică vechi trasee de pelerinaj, vechi obiceiuri, vechi reţete culinare, un anumit mod de organizare a timpului.     Prin produsele turismului cultural/turismului de patrimoniu prin reprezentarea istoriei este posibilă recreerea unor imagini urbane şi configuraţii arhitecturale, care să ofere noi experienţe de viaţă foarte apreciate de consumatorul actual de turism.

 

 

   Exista operatori care susţin că fiecare euro investit în turism cultural în Germania are potenţialul de a fi multiplicat de şapte ori. Unul dintre proiectele propuse constă în exploatarea potenţialului siturilor şi monumentelor considerate a fi de o calitate excepţională. Printre criteriile de selecţie se află impactul visual al siteului, calitatea arhitecturală şi contribuţia acesteia la calitatea mediului rural sau urban în care se află, respectiv demonstrarea valorii istorice, arhitecturale, şi sociale. În acest context trebuie menţionată importanţa pe care infrastructura culturală, instituţii şi oameni o au la crearea peisajului culturii urbane şi mediului de afaceri. Dezvoltarea turismului cultural/de patrimoniu presupune identificarea, restaurarea şi renovarea clădirilor istorice şi în general a patrimoniului istoric existent la care se adaugă identificarea şi promovarea tradiţiilor locale, valorizarea acestora prin produse culturale (festivaluri, expoziţii, publicaţii). De exemplu în regiunea Cathare din Franţa s-a oferit suport financiar Asociaţiei regionale de economie montană pentru restaurarea castelului Puivert (aici incluzând şi documentarea de arhivă, crearea de produse culturale şi a unei colecţii de instrumente muzicale medievale etc) acţiune în urma căreia a avut de căştigat întreaga regiune, în bazinul Rurh mina Zollverein a fost dezafectată, restaurată şi amenajată ca un complex ce cuprinde un centru de afaceri, un teatru, un mic muzeu, galerie de arta şi o sala de conferinţe.

 

   În Uniunea Europeană sectorul industriilor şi serviciilor culturale (incluzând turismul cultural sau de patrimoniu) a avut o creştere de peste 60% în ultimul deceniu cu un potenţial de creştere dublu faţă de cel al altor sectoare. Domeniul industriilor culturale este un domeniu nou şi încă deficitar nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană, unde se estimează ca acest sector de servicii beneficiază de un potenţial de creştere mult superior altor sectoare (un potenţial estimat cu 60% mai mare). Într-o “Economie a cunoaşterii” pentru România ca stat membru al Uniunii Europene se deschid oportunităţi de dezvoltare şi investiţii deosebite şi în acest sector, care poate să contribuie la îmbunătăţirea imaginii de ţară a României în ansamblul ei şi sporirea atractivităţii acesteia ca destinaţie de investiţii. Până în prezent în România nu au existat decât puţine premise de dezvoltare a turismului cultural şi industriilor culturale. Există agenţii de turism care includ în ofertele lor circuite, vizite ghidate la monumente şi situri istorice cum sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, ansamblul sculpturilor lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu sau ruinele dacice de la Sarmisegetuza, dar acestea nu sunt proiecte culturale veritabile, ci servicii. Ele pot fi chiar de calitate dar tot rămân la stadiul unui produs comercial care trebuie rafinat prin intervenţia profesionistului cu studii academice de specialitate menite să ofere valoare adaugată acestui gen de produse. La ora actuală serviciile de turism cultural cu tangenţă penru valorificarea patrimoniului istoric nu generează decât în mică măsură valori adăugate economice iar sociale sau cultural/academice cu atât mai puţin pentru ca nu provoacă schimbări de atitudine în spaţiul colectivităţilor locale, nu au consecinţe directe în dezvoltarea unui posibil dialog cultural. Sunt aspecte, necesităţi ale sectorului cărora programul de practică Viitorul Trecutului le vine în întâmpinare printr-o ofertă de pregătire ce ar putea să valideze o nouă orientare de carieră a studenţilor Facultăţii de Istorie-Filosofie şi o nouă şansă pentru multe din obiectivele de patrimoniu istoric care au căzut pradă degradării sau au fost batjocorite prin planuri de sistematizare diletante (aplicare de termopane din plastic, transformare în cluburi de noapte, folosire ca material de construcţie etc).

 

 



Material de prezentare realizat de Dr. Lucian Jora